Piciorul varus equin (piciorul stramb congenital ) reprezinta o deformare a piciorului si gleznei intalnita inca de la nastere, care presupune devierea piciorului spre interior si orientarea varfului acestuia in jos.
Anual se nasc in Romania aproximativ 400-500 de copii cu varus equin. Afectiunea poate fi uni- sau bilaterala, fiind mai frecvent intalnita la genul masculin.
“Impreuna pentru sanatatea copiilor” – un proiect Allianz Tiriac Asigurari si Asociatia KinetoBebe
Diagnostic
Cu ajutorul ecografiei diagnosticul poate fi stabilit ante-natal, de la 18-20 de saptamani de sarcina, urmand a fi confirmat la nastere.
Este important de realizat diagnosticul diferential deoarece in unele cazuri este vorba despre ”piciorul varus equin postural” sau ”metatarsus adductus”. In cazul acestora, piciorul este mai usor de corectat, fiind mai flexibil, in timp ce piciorul varus equin este mult mai rigid.
Cauze
Pana in prezent cauzele nu sunt pe deplin cunoscute. Se iau in considerare factorii genetici sau de mediu, insa acestia exista doar la stadiul de presupozitie.
Semne si simptome
Aspectul clinic este cel al piciorului “in crosa de golf” prin care piciorul este orientat spre interior (varus), in timp ce varful acestuia priveste in jos (equin).
Afectiunea implica structurile anatomice (oase, muschi, ligamente) localizate inferior de genunchi. Astfel, pe langa modificarile osoase se constata scurtarea tendonului lui Achile, in timp ce musculatura de la nivelul gambei este de cele mai multe ori subdezvoltata.
Tratament
Metoda Ponseti este considerata cel mai eficient tratament. Ea se bazeaza pe manipulari de scurta durata si imobilizari gipsate succesive, care corecteaza gradual deformarea piciorului. Ele pot fi urmate de o interventie chirurgicala minima la nivelul tendonului lui Ahile.
Tehnica presupune imobilizarea cu gips timp de aproximativ 5 saptamani, la intervale de 5-7 zile. La fiecare schimbare a aparatului se practica manevre blande de manipulare si masaj, iar odata ce a fost achizitionata o abductie suficienta se poate recurge la tenotomia tendonului Achilian.
Dupa indepartarea gipsului, tratamentul include folosirea ortezei de abductie (formata din 2 ghete fixate de o bara metalica), care trebuie purtata 23 de ore pe zi in primele 3 luni, urmand sa fie purtata doar in timpul somnului pana la varsta de 3-4 ani. Orteza de abductie este indispensabila reusitei tratamentului, iar renuntarea la aceasta presupune recidiva bolii.
Este indicat ca tratamentul sa inceapa in primele saptamani de viata pentru a profita de elasticitatea ligamentelor si tendoanelor. Succesul acestuia este influentat de gradul initial de rigiditate al piciorului, cat si de implicarea familiei in continuarea tratamentului.
Complementar medicul ortoped recomanda si program kinetic .
Autor: Kinetoterapeut Olivia Cojocaru
