logo
    • 15 SEP 17
    Displazia de sold – diagnostic si tratament

    Displazia de sold este o afectiune caracterizata prin pozitia anormala a capului femural in articulatia soldului. Cavitatea in care se fixeaza capul femural este prea superficiala sau mai putin adancita, iar acest lucru permite capului femurului sa alunece partial sau total in afara spatiului, producandu-se o dislocatie.

    Cauze

    Cauzele exacte pentru aparitia displaziei nu sunt cunoscute pe deplin. Cauza ar putea fi pozitia pe care o adopta bebelusul in burtica mamei, fapt care mareste presiunea exercitata asupra ligamentelor, soldurilor si oaselor sale. Odata cu trecerea timpului, displazia netratata sau tratata incorect se poate transforma in luxatie de sold.

    Modalitati de diagnosticare

    Diagnosticul de certitudine se stabileste prin mijloace imagistice, adica prin ecografie (pana la varsta de 4 luni) si radiografie dupa 4 luni cand capul femural se osifica si apare nucleul superior care poate fi vizualizat pe planseta radiografica.

    Asadar consultul ortopedic e necesar din primele luni de viata ale copilului!

    Semne evidente in displazia de sold

    Displazia de sold la sugari poate fi recunoscuta dupa urmatoarele aspecte: limitarea abductiei coapselor; in mod normal, coapsele se pot departa pana la planul pe care sta copilul, dar in displazia de sold, coapsele se pot departa doar sub un unghi de 90 de grade,  miscarea de rotatie a coapsei este exagerata.

    Asmetria pliurilor nu este un semn de displazie luxanta de sold, aceasta fiind data de dispozitia tesutului adpos si nu denota faptul ca exista inegalitate de lungime a membrelor inferioare.

    Atunci cand copilul incepe sa mearga, in displazia de sold exista anumite semne evidente, precum: scurtarea membrului inferior luxat, devierea fantei vulvare spre piciorul luxat (la fetite), sprijinul pe piciorul bolnav se face inclinand toracele de aceeasi parte in vreme ce bazinul se inclina in jos spre partea opusa.  In luxatiile bilaterale mersul este leganat, iar atunci cand copilul sta in picioare, apare o curbura a coloanei la nivel  lombar accentuate, cu spatiu mare intre fetele interne ale coapselor.

    Prognostic si mijloace de recuperare

    Prognosticul in recuperarea copilului depinde de precocitatea diagnosticului şi al tratamentului, acest lucru fiind sugerat de un  medic specialist.

    In tratamentul kinetic, miscarile cele mai bune sunt de abducţie (departare), extensie şi rotaţie externă a membrelor inferioare. Prin kinetoterapie, copilul reuseste sa-si recapete mobilitatea, forţa musculara si sa stabilizeze articulatia la nivelul bazinului.

    Displazia diagnosticata si tratata inainte de mers are un prognostic foarte bun (in primele 6 luni de viata, sansele de succes se ridica la 95%). In cazul copiilor care au inceput sa mearga, prognosticul este variabil, fiind legat de varsta la care se incepe tratamentul,tipul acestuia si de complicatiile care pot sa apara. Netratata la timp, displazia de sold poate genera o serie de complicatii (necroza capului femural) si poate afecta chiar dezvoltarea mersului si dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Imobilizarea in aparat gipsat a regiunii bazinului  este contraindicate, producand in timp distrugerea capului femoral. Înfăşarea copiilor cu membrele inferioare în extensie si lipite unul de altul predispune la luxaţie.

    Kinetoterapeutul va instrui parintii cum sa-si stimuleze copilul  in dezvolatrea lui motorie normala si ii invata pozitionarea corecta a copilului de protectie a articulatiei soldului.

    sursa imaginii:  lexmedicus.com.au

    Kinetoterapie copii